CAPITOLUL 1 
Invatatura Evangheliei trebuie ferita de invataturi false. Legea si harul lui Hristos. Pavel se da ca pilda. 

1. Pavel, apostol al lui Iisus Hristos, dupa porunca lui Dumnezeu, Mantuitorul nostru, si a lui Iisus Hristos, nadejdea noastra, 
2. Lui Timotei, adevarat fiu in credinta: Har, mila, pace, de la Dumnezeu-Tatal si de la Hristos Iisus, Domnul nostru. 
3. Cand am plecat in Macedonia, te-am indemnat sa ramai in Efes, ca sa poruncesti unora sa nu invete o alta invatatura, 
4. Nici sa ia aminte la basme si la nesfarsite insirari de neamuri, care aduc mai degraba certuri, decat lucrarea mantuitoare a lui Dumnezeu, cea intru credinta; 
5. Iar tinta poruncii este dragostea din inima curata, din cuget bun si din credinta nefatarnica, 
6. De la care unii ratacind s-au intors spre desarta vorbire, 
7. Voind sa fie invatatori ai Legii, dar neintelegand nici cele ce spun, nici cele pentru care dau adeverire. 
8. Noi stim ca legea este buna, daca se foloseste cineva de ea potrivit legii; 
9. Stiind aceasta, ca legea nu este pusa pentru cel drept, ci pentru cei fara de lege si razvratiti, pentru necredinciosi si pacatosi, pentru necuviosi si spurcati, pentru ucigasii de tata si ucigasii de mama, pentru omoratorii de oameni, 
10. Pentru desfranati, pentru sodomiti, pentru vanzatorii de oameni, pentru mincinosi, pentru cei care jura stramb si pentru tot ce sta impotriva sanatoase, 
11. Dupa Evanghelia slavei fericitului Dumnezeu, cea incredintata mie. 
12. Multumesc Celui ce m-a intarit, lui Hristos Iisus, Domnul nostru, ca m-a socotit credincios si m-a pus sa-I slujesc, 
13. Pe mine, care mai inainte huleam, prigoneam si batjocoream. Totusi am fost miluit, caci in necredinta mea, am lucrat din nestiinta. 
14. Si a prisosit foarte harul Domnului nostru, impreuna cu credinta si cu dragostea cea intru Hristos Iisus. 
15. Vrednic de credinta si de toata primirea e cuvantul ca Iisus Hristos a venit in lume ca sa mantuiasca pe cei pacatosi, dintre care cel dintai sunt eu. 
16. Si tocmai pentru aceea am fost miluit, ca Iisus Hristos sa arate mai intai in mine toata indelunga Sa rabdare, ca pilda celor ce vor crede in El, spre viata vesnica. 
17. Iar Imparatul veacurilor, Celui nestricacios, nevazutului, singurului Dumnezeu fie cinste si slava in vecii vecilor. Amin! 
18. Aceasta porunca iti incredintez, fiule Timotei, ca potrivit proorociilor facute mai inainte asupra ta, sa te lupti lupta cea buna, dupa cuvantul lor, 
19. Avand credinta si cuget bun, pe care unii, lepadandu-le, au cazut din credinta; 
20. Dintre acestia sunt Imeneu si Alexandru, pe care i-am dat satanei, ca sa se invete sa nu huleasca. 

CAPITOLUL 2 
Rugaciuni pentru toti. Dumnezeu este unul si Mijlocitorul unul. Cuviosia celor care se roaga. Femeia in Biserica. 

1. Va indemn deci, inainte de toate, sa faceti cereri, rugaciuni, mijlociri, multumiri, pentru toti oamenii, 
2. Pentru imparati si pentru toti care sunt in inalte dregatorii, ca sa petrecem viata pasnica si linistita intru toata cuviosia si buna-cuviinta, 
3. Ca acesta este lucru bun si primit inaintea lui Dumnezeu, Mantuitorul nostru, 
4. Care voieste ca toti oamenii sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vina. 
5. Caci unul este Dumnezeu, unul este si Mijlocitorul intre Dumnezeu si oameni: omul Hristos Iisus, 
6. Care S-a dat pe Sine pret de rascumparare pentru toti, marturia adusa la timpul sau. 
7. Spre aceasta am fost pus propovaduitor si apostol (adevar graiesc in Hristos, nu mint) - invatator neamurilor, in credinta si adevar. 
8. Vreau deci ca barbatii sa se roage in tot locul, ridicand maini sfinte, fara de manie si fara sovaire. 
9. Asemenea si femeile, in imbracaminte cuviincioasa, facandu-si lor podoaba din sfiala si din cumintenie, nu din par impletit si din aur, sau din margaritare, sau din vesminte de mult pret; 
10. Ci, din fapte bune, precum se cuvine unor femei tematoare de Dumnezeu. 
11. Femeia sa se invete in liniste, cu toata ascultarea. 
12. Nu ingaduiesc femeii nici sa invete pe altul, nici sa stapaneasca pe barbat, ci sa stea linistita. 
13. Caci Adam a fost zidit intai, apoi Eva. 
14. Si nu Adam a fost amagit, ci femeia, amagita fiind, s-a facut calcatoare de porunca. 
15. Dar ea se va mantui prin nastere de fii, daca va starui, cu intelepciune, in credinta, in iubire si in sfintenie. 

CAPITOLUL 3 
Insusirile slujitorilor bisericesti. Taina dumnezeiestii intrupari. 

1. Vrednic de crezare, este cuvantul: de pofteste cineva episcopie, bun lucru doreste. 
2. Se cuvine, dar, ca episcopul sa fie fara de prihana, barbat al unei singure femei, veghetor, intelept, cuviincios, iubitor de straini, destoinic sa invete pe altii, 
3. Nebetiv, nedeprins sa bata, neagonisitor de castig urat, ci bland, pasnic, neiubitor de argint, 
4. Bine chivernisind casa lui, avand copii ascultatori, cu toata buna-cuviinta; 
5. Caci daca nu stie cineva sa-si randuiasca propria lui casa, cum va purta grija de Biserica lui Dumnezeu? 
6. Episcopul sa nu fie de curand botezat, ca nu cumva, trufindu-se, sa cada in osanda diavolului. 
7. Dar el trebuie sa aiba si marturie buna de la cei din afara, ca sa nu cada in ocara si in cursa diavolului. 
8. Diaconii, de asemenea, trebuie sa fie cucernici, nu vorbind in doua feluri, nu dedati la vin mult, neagonisitori de castig urat, 
9. Pastrand taina credintei in cuget curat. 
10. Dar si acestia sa fie mai intai pusi la incercare, apoi, daca se dovedesc fara prihana, sa fie diaconiti. 
11. Femeile (lor) de asemenea sa fie cuviincioase, neclevetitoare, cumpatate, credincioase intru toate. 
12. Diaconii sa fie barbati ai unei singure femei, sa-si chiverniseasca bine casele si pe copiii lor. 
13. Caci cei ce slujesc bine, rang bun dobandesc si mult curaj in credinta cea intru Hristos Iisus. 
14. Iti scriu aceasta nadajduind ca voi veni la tine fara intarziere; 
15. Ca sa stii, daca zabovesc, cum trebuie sa petreci in casa lui Dumnezeu, care este Biserica Dumnezeului celui viu, stalp si temelie a adevarului. 
16. Si cu adevarat, mare este taina dreptei credinte: Dumnezeu S-a aratat in trup, S-a indreptat in Duhul, a fost vazut de ingeri, S-a propovaduit intre neamuri, a fost crezut in lume, S-a inaltat intru slava. 

CAPITOLUL 4 
Invatatorii mincinosi ce au sa vina. Sfaturi date lui Timotei. 

1. Dar Duhul graieste lamurit ca, in vremurile cele de apoi, unii se vor departa de la credinta, luand aminte la duhurile cele inselatoare si la invataturile demonilor, 
2. Prin fatarnicia unor mincinosi, care sunt infierati in cugetul lor. 
3. Acestia opresc de la casatorie si de la unele bucate, pe care Dumnezeu le-a facut, spre gustare cu multumire, pentru cei credinciosi si pentru cei ce au cunoscut adevarul, 
4. Pentru ca orice faptura a lui Dumnezeu este buna si nimic nu este de lepadat, daca se ia cu multumire; 
5. Caci se sfinteste prin cuvantul lui Dumnezeu si prin rugaciune. 
6. Punandu-le inaintea fratilor acestea, vei fi bun slujitor al lui Hristos Iisus, hranindu-te cu cuvintele credintei si ale bunei invataturi careia ai urmat; 
7. Iar de basmele cele lumesti si babesti, fereste-te si deprinde-te cu dreapta credinta. 
8. Caci deprinderea trupeasca la putin foloseste, dar dreapta credinta spre toate este de folos, avand fagaduinta vietii de acum si a celei ce va sa vina. 
9. Vrednic de credinta este acest cuvant si vrednic de toata primirea, 
10. Fiindca pentru aceasta ne si ostenim si suntem ocarati si ne luptam, caci ne-am pus nadejdea in Dumnezeul cel viu, Care este Mantuitorul tuturor oamenilor, mai ales al credinciosilor. 
11. Acestea sa le poruncesti si sa-i inveti. 
12. Nimeni sa nu dispretuiasca tineretile tale, ci fa-te pilda credinciosilor cu cuvantul, cu purtarea, cu dragostea, cu duhul, cu credinta, cu curatia. 
13. Pana voi veni eu, ia aminte la citit, la indemnat, la invatatura. 
14. Nu fi nepasator fata de harul care este intru tine, care ti s-a dat prin proorocie, cu punerea mainilor mai-marilor preotilor. 
15. Cugeta la acestea, tine-te de acestea, ca propasirea ta sa fie vadita tuturor. 
16. Ia aminte la tine insuti si la invatatura; staruie in acestea, caci, facand aceasta, si pe tine te vei mantui si pe cei care te asculta. 

CAPITOLUL 5 
Cum trebuie a indemna. Care vaduve trebuie ajutate. Despre preoti. Despre pacatosi. 

1. Pe cel batran sa nu-l infrunti, ci sa-l indemni ca pe un parinte; pe cei tineri, ca pe frati. 
2. Pe femeile batrane indeamna-le ca pe niste mame, pe cele tinere ca pe surori, in toata curatia. 
3. Pe vaduve cinsteste-le, dar pe cele cu adevarat vaduve. 
4. Daca vreo vaduva are copii sau nepoti, acestia sa se invete sa cinsteasca mai intai casa lor si sa dea rasplatire parintilor, pentru ca lucrul acesta este bun si primit inaintea lui Dumnezeu. 
5. Cea cu adevarat vaduva si ramasa singura are nadejdea in Dumnezeu si staruieste in cereri si in rugaciuni, noaptea si ziua. 
6. Iar cea care traieste in desfatari, desi e vie, e moarta. 
7. Si acestea porunceste-le, ca ele sa fie fara de prihana. 
8. Daca insa cineva nu poarta grija de ai sai si mai ales de casnicii sai, s-a lepadat de credinta si este mai rau decat un necredincios. 
9. Sa fie inscrisa intre vaduve cea care nu are mai putin de saizeci de ani si a fost femeia unui singur barbat; 
10. Daca are marturie de fapte bune: daca a crescut copii, daca a fost primitoare de straini, daca a spalat picioarele sfintilor, daca a venit in ajutorul celor stramtorati, daca s-a tinut staruitor de tot ce este lucru bun. 
11. Iar de vaduvele tinere fereste-te. Caci, atunci cand poftele le indeparteaza de Hristos, vor sa se marite. 
12. Si isi agonisesc osanda, fiindca si-au calcat credinta cea dintai. 
13. Dar in acelasi timp se invata sa fie lenese, cutreierand casele, si nu numai lenese, ci si guralive si iscoditoare, graind cele ce nu se cuvin. 
14. Vreau deci ca vaduvele tinere sa se marite, sa aiba copii, sa-si vada de case, si sa nu dea potrivnicului nici un prilej de ocara. 
15. Caci unele s-au si abatut, ca sa se duca dupa satana. 
16. Daca vreun credincios sau vreo credincioasa are in casa vaduve, sa aiba grija lor, ca Biserica sa nu fie impovarata, ci sa poata ajuta pe cele cu adevarat vaduve. 
17. Preotii, care isi tin bine dregatoria, sa se invredniceasca de indoita cinste, mai ales cei care se ostenesc cu cuvantul si cu invatatura. 
18. Pentru ca Scriptura zice: "Sa nu legi gura boului care treiera", si: "Vrednic este lucratorul de plata sa". 
19. Para impotriva preotului sa nu primesti, fara numai de la doi sau trei martori. 
20. Pe cei ce pacatuiesc mustra-i de fata cu toti, ca si ceilalti sa aiba teama. 
21. Te indemn staruitor inaintea lui Dumnezeu si a lui Iisus Hristos si a ingerilor alesi, ca sa pazesti acestea, fara a lua o hotarare dinainte, nefacand nimic cu partinire. 
22. Nu-ti pune mainile degraba pe nimeni, nici nu te face partas la pacatele altora. Pastreaza-te curat. 
23. De acum nu bea numai apa, ci foloseste putin vin, pentru stomacul tau si pentru desele tale slabiciuni. 
24. Pacatele unor oameni sunt vadite, mergand inaintea lor la judecata, ale altora insa vin in urma lor. 
25. Tot asa si faptele cele bune sunt vadite, si cele ce nu sunt altfel nu se pot ascunde. 

CAPITOLUL 6 
Despre slugi. Invatatorii mincinosi. Despre cei poftitori de avutie. Despre datoriile celor bogati. 

1. Cei ce se gasesc sub jugul robiei sa socoteasca pe stapanii lor vrednici de toata cinstea, ca sa nu fie hulite numele si invatatura lui Dumnezeu. 
2. Iar cei ce au stapani credinciosi sa nu-i dispretuiasca, sub cuvant ca sunt frati; ci mai mult sa-i slujeasca, fiindca primitorii bunei lor slujiri sunt credinciosi si iubiti. Acestea invata-i si porunceste-le. 
3. Iar de invata cineva alta invatatura si nu se tine de cuvintele cele sanatoase ale Domnului nostru Iisus Hristos si de invatatura cea dupa dreapta credinta, 
4. Acela e un ingamfat, care nu stie nimic, suferind de boala discutiilor si a certurilor de cuvinte, din care pornesc: cearta, pizma, defaimari, banuieli viclene, 
5. Galcevi necurmate ale oamenilor stricati la minte si lipsiti de adevar, care socotesc ca evlavia este un mijloc de castig. Departeaza-te de unii ca acestia. 
6. Si, in adevar, evlavia este mare castig, dar atunci cand ea se indestuleaza cu ce are. 
7. Pentru ca noi n-am adus nimic in lume, tot asa cum nici nu putem sa scoatem ceva din ea afara; 
8. Ci, avand hrana si imbracaminte cu acestea vom fi indestulati. 
9. Cei ce vor sa se imbogateasca, dimpotriva, cad in ispita si in cursa si in multe pofte nebunesti si vatamatoare, ca unele care cufunda pe oameni in ruina si in pierzare. 
10. Ca iubirea de argint este radacina tuturor relelor si cei ce au poftit-o cu infocare au ratacit de la credinta, si s-au strapuns cu multe dureri. 
11. Dar tu, o, omule al lui Dumnezeu, fugi de acestea si urmeaza dreptatea, evlavia, credinta, dragostea, rabdarea, blandetea. 
12. Lupta-te lupta cea buna a credintei, cucereste viata vesnica la care ai fost chemat si pentru care ai dat buna marturie inaintea multor martori. 
13. Iti poruncesc inaintea lui Dumnezeu, Cel ce aduce toate la viata, si inaintea lui Iisus Hristos, Cel ce, in fata lui Pontiu Pilat, a marturisit marturisirea cea buna: 
14. Sa pazesti porunca fara pata, fara vina, pana la aratarea Domnului nostru Iisus Hristos, 
15. Pe care, la timpul cuvenit, o va arata fericitul si singurul Stapanitor, Imparatul imparatilor si Domnul domnilor, 
16. Cel ce singur are nemurire si locuieste intru lumina neapropiata; pe Care nu L-a vazut nimeni dintre oameni, nici nu poate sa-L vada; a Caruia este cinstea si puterea vesnica! Amin. 
17. Celor bogati in veacul de acum porunceste-le sa nu se semeteasca, nici sa-si puna nadejdea in bogatia cea nestatornica, ci in Dumnezeul cel viu, Care ne da cu belsug toate, spre indulcirea noastra, 
18. Sa faca ce e bine, sa se inavuteasca in fapte bune, sa fie darnici, sa fie cu inima larga, 
19. Agonisindu-si lor buna temelie in veacul viitor, ca sa dobandeasca, cu adevarat, viata vesnica. 
20. O, Timotei, pazeste comoara ce ti s-a incredintat, departandu-te de vorbirile desarte si lumesti si de impotrivirile stiintei mincinoase, 
21. Pe care unii, marturisind-o, au ratacit de la credinta. Harul fie cu tine! Amin.